Apeluri
Revista online ARGOTICA, No 1(8)/2019
ISSN: 2343-7200
„Argoul carceral”
​
„PuÈ™căria generează propriul său argou care trimite la realități specifice închisorii, folosite doar în acest spaÈ›iu închis È™i foarte clar ierarhizat. Este în acelaÈ™i timp locul de întâlnire al unor argouri provenite din medii diferite: autori de jafuri armate, proxeneÈ›i, drogaÈ›i etc., loc de întâlnire al unor delincvenÈ›i din regiuni diferite.”
Magdolna Mátételki Holló (Academia OfiÈ›erilor de PoliÈ›ie din Budapesta)
PuÈ™căria, denumită în argou în diferite forme – pârnaie, mititica, zdup, bulău, hârdău, colivie, fereală, răcoare, facultate, pension, Sing Sing, Priponex SRL, È›uhaus – impune utilizarea unui limbaj criptic, secret, ascuns, propriu deÈ›inuÈ›ilor care trăiesc într-un spaÈ›iu închis, siliÈ›i să trăiască într-un regim de izolare celulară. ToÈ›i cei care au un cazier (academie, album, autobiografie, evanghelie, pomelnic, răboj), plin ca o factură de telefon, È™i care se prezintă în faÈ›a unui judecător (dican, întrebător, È›ap negru), care mărturisesc (ciripesc, varsă, se golesc, dau drumul la caterincă) când sunt interogaÈ›i (făcuÈ›i să cânte) înainte de a fi închiÈ™i (puÈ™i la popreală), se servesc de un instrument de comunicare secundar, parazitar, pentru a transmite mesaje celorlalÈ›i deÈ›inuÈ›i (jupânari, faraoni). Această limbă secretă, provenită din limba întoarsă, amestecată cu limba păsărească (inserÈ›iunea unei silabe parazite în cadrul unui cuvânt) sau cu limba în care o anumită consoană este înlocuita cu alta (de exemplu, în franceză largonji, în loc de jargon), dar bazată pe cuvinte obiÈ™nuite, comune, al căror sens este deturnat, se remarcă printr-un dinamism creativ evident.
​
Fluid, efemer È™i volatil, argoul este supus unei evoluÈ›ii destul de rapide în timp È™i spaÈ›iu, constituind un domeniu de interes comun pentru lingviÈ™ti, traducători È™i antropologi. Pline de imagini sugestive, uneori pipărate È™i pline de haz, anumite expresii argotice se regăsesc în mai multe limbi, mai ales atunci când cuvintele provin din limba È›igănească. Asemănările È™i analogiile se datorează unui mod de viață similar È™i reflectă condiÈ›iile È™i practicile din închisori. Ele reflectă mentalitatea unor oameni care trăiesc în spaÈ›ii închise, a marginalilor, a celor scoÈ™i în afara legii, care folosesc sociolecte bazate pe coduri, pe realități È™i pe circumstanÈ›e proprii cadrului carceral.
​
Argoul din aceste locuri exploatează din plin figurile de stil (metafora, sinecdoca, seriile sinonimice, extensia sensului È™i deturnarea lui), precum È™i procedeele lexicale (împrumutul, derivarea, compunerea, trunchierea, contaminarea). De aceea uneori este greu de spus dacă ne găsim în faÈ›a unei creaÈ›ii lexicale noi, a unei forme expresive sau a unui cuvânt secret.
​
În ceea ce priveÈ™te posibilitatea de a transfera argoul carceral dintr-o limbă într-alta, putem afirma, fără nicio reÈ›inere, că până È™i traducătorii experimentaÈ›i se află în faÈ›a unei evidente provocări: în primul rând pentru că este foarte greu de găsit echivalentul potrivit în toate situaÈ›iile, date fiind diferenÈ›ele culturale care există între limbi, iar în al doilea rând, pentru că argoul se schimbă foarte repede. Nu e la îndemâna oricui să aibă acces la termenii folosiÈ›i în cadrul comunităților carcerale pentru a realiza corpusuri paralele, glosare sau dicÈ›ionare, pretutindeni este necesar un permis de intrare în închisori pentru a culege informaÈ›iile necesare, legate de termenii secreÈ›i folosiÈ›i de deÈ›inuÈ›i, care, de cele mai multe ori, sunt destul de rezervaÈ›i în a-i dezvălui celor care nu fac parte din lumea lor.
​
Îi invităm deci pe toÈ›i cei interesaÈ›i de această tematică să ne trimită lucrări care să se axeze pe următoarea problematică:
- CreaÈ›ia lexicală È™i semantică în cadrul argoului carceral;
​
-
Dinamica termenilor argotici folosiÈ›i în închisori;
-
CirculaÈ›ia termenilor argotici similari, având o origine comună;
-
Romanele polițiste și argoul;
-
Rap-ul și argoul carceral;
-
Argoul carceral în diacronie;
-
DiferenÈ›e diatopice între termeni din argoul carceral;
-
Traducerea argoului carceral.
Bibliografie selectivă
„Un po’ di gergo carcerario”. Prospettiva legale. URL: <http://www.prospettivalegale.it/bacheca/ 97-il-gergo-carcerario-.html>.
Armand, Jean-Michel (2012). L’argot des prisons: Dictionnaire du jargon des taulards & matons du bagne à nos jours. Paris: Horay.
Bagault, Céline (2012). „Vivre en prison. Dossier”. Sciences Humaines, No 238, pp. 22-27.
Bălă, Ion (2011). „Noi provocări în gestionarea detenÈ›iei la începutul secolului XXI”. Revista de criminologie, de criminalistică È™i de penologie, Nr. 2.
Calvet, Louis-Jean (1993). L’argot en 20 leçons. Paris: Payot.
Calvet, Louis-Jean (1994). L’argot. Paris: Presses Universitaires de France.
Casadamont, Guy (1991). „Notes pour une sociologie du rapport surveillant(s) détenu(s)”. Revue de science criminelle et de droit pénal comparé, No 5, pp. 58-66.
Chantraine, Gilles (2004). Par-delà les murs. Paris : Presses Universitaires de France.
Charaudeau, Patrick (2009). „Identité sociale et identité discursive. Un jeu de miroir fondateur de l’identité langagière”. In: Patrick Charaudeau (dir.), Identités sociales et discursives du sujet parlant, Paris, L’Harmattan.
Combessie, Philippe (2009). La sociologie de la prison. Paris : La Découverte.
D’Arienzo, Giuseppe (1972). „Note sul gergo carcerario e della malavita a Cagliari”. Annali della Facoltà di Lettere, Filosofia e Magistero, vol. 35. Cagliari.
De Charette, Laurence (2012). „Prison : le langage cru et fleuri des détenus passé au crible”. Le Figaro, 15.11.2012.
De Vito Christian G. (2008). Camosci e girachiavi. Storia del carcere in Italia. Bari: Laterza.
Devlin, Angela (1996). Prison Patter. A Dictionary of Prison Words and Slang. Winchester, UK: Waterside Press.
Digneffe, Françoise (1990). Acteur social et délinquance. Hommage à Christian Debuyste. Bruxelles : Pierre Mardaga.
Faugeron, Claude, Chauvanet, Antoinette, & Combessie, Philippe (1996). Approches de la prison. Bruxelles: DeBoeck, Coll. „Perspectives criminologiques”.
Foucault, Michel (1975). Surveiller et punir: Naissance de la prison. Paris: Gallimard.
Goudaillier, Jean-Pierre (1998). Comment tu tchatches!. Paris: Maisonneuve et Larose.
Marchetti, Anne-Marie (1997). Pauvretés en prison. Ramonville Saint-Agne: Erès, Coll. „Trajets”.
Petit, Jacques-Guy, Faugeron, Claude, & Pierre, Michel (2002). Histoire des prisons en France (1789-2000). Paris: Privat.
Rostaing, Corinne (1997). La relation carcérale. Identités et rapports sociaux dans les prisons de femmes. Paris: Presses Universitaires de France.
Ștefan, Bruno (2006). Mediul penitenciar românesc. IaÈ™i: Institutul European.
Ștefan, Bruno (2015). „Limbajul carceral”. Probation Junior, 5 (2). URL : <http://nbn-resolving. de/urn:nbn:de:0168-ssoar-53855-2>, pp. 157-171.
Å»ywucka KozÅ‚owska, Elżbieta (2014). „La specificità della comunicazione linguistica nelle condizioni dell’isolamento carcerario”. Economia e Diritto, no 7. URL : <http://www.economiaediritto. it/la-specificita-della-comunicazione-linguistica-nelle-condizioni-dellisolamento-carcerario/>.
Calendar:
- 30 aprilie 2019: trimiterea propunerilor
- 30 mai 2019: evaluarea propunerilor și notificarea autorilor
- 15 septembrie 2019: trimiterea articolelor
- 31 octombrie 2019: retrimiterea articolelor care au necesitat modificări
- 15 decembrie 2019: publicarea revistei online
Cerințe pentru trimiterea propunerilor:
- Nume și prenume autor
- Afiliere (universitate/instituție, facultate, departament, echipă de cercetare etc.)
- Titlul propunerii
- Rezumat (200-250 cuvinte)
- 3-5 cuvinte cheie
- Bibliografie minimală (5 titluri)
Persoane de contact pentru trimiterea propunerilor:
Anda Rădulescu, Responsabil de număr (pentru propunerile din limba franceză): andaradul@gmail.com
LaurenÅ£iu Bălă (pentru propunerile din limbile română, italiană, spaniolă, engleză): lbala@central.ucv.ro
Pagina web a revistei: https://litere.ucv.ro/litere/ro/content/argotica.
​