Apeluri

Revista online ARGOTICA, No 1(8)/2019

ISSN: 2343-7200

„Argoul carceral”

„Pușcăria generează propriul său argou care trimite la realități specifice închisorii, folosite doar în acest spațiu închis și foarte clar ierarhizat. Este în același timp locul de întâlnire al unor argouri provenite din medii diferite: autori de jafuri armate, proxeneți, drogați etc., loc de întâlnire al unor delincvenți din regiuni diferite.”

Magdolna Mátételki Holló (Academia Ofițerilor de Poliție din Budapesta)

Pușcăria, denumită în argou în diferite forme – pârnaie, mititica, zdup, bulău, hârdău, colivie, fereală, răcoare, facultate, pension, Sing Sing, Priponex SRL, țuhaus – impune utilizarea unui limbaj criptic, secret, ascuns, propriu deținuților care trăiesc într-un spațiu închis, siliți să trăiască într-un regim de izolare celulară. Toți cei care au un cazier (academie, album, autobiografie, evanghelie, pomelnic, răboj), plin ca o factură de telefon, și care se prezintă în fața unui judecător (dican, întrebător, țap negru), care mărturisesc (ciripesc, varsă, se golesc, dau drumul la caterincă) când sunt interogați (făcuți să cânte) înainte de a fi închiși (puși la popreală), se servesc de un instrument de comunicare secundar, parazitar, pentru a transmite mesaje celorlalți deținuți (jupânari, faraoni). Această limbă secretă, provenită din limba întoarsă, amestecată cu limba păsărească (inserțiunea unei silabe parazite în cadrul unui cuvânt) sau cu limba în care o anumită consoană este înlocuita cu alta (de exemplu, în franceză largonji, în loc de jargon), dar bazată pe cuvinte obișnuite, comune, al căror sens este deturnat, se remarcă printr-un dinamism creativ evident.

Fluid, efemer și volatil, argoul este supus unei evoluții destul de rapide în timp și spațiu, constituind un domeniu de interes comun pentru lingviști, traducători și antropologi. Pline de imagini sugestive, uneori pipărate și pline de haz, anumite expresii argotice se regăsesc în mai multe limbi, mai ales atunci când cuvintele provin din limba țigănească. Asemănările și analogiile se datorează unui mod de viață similar și reflectă condițiile și practicile din închisori. Ele reflectă mentalitatea unor oameni care trăiesc în spații închise, a marginalilor, a celor scoși în afara legii, care folosesc sociolecte bazate pe coduri, pe realități și pe circumstanțe proprii cadrului carceral.

Argoul din aceste locuri exploatează din plin figurile de stil (metafora, sinecdoca, seriile sinonimice, extensia sensului și deturnarea lui), precum și procedeele lexicale (împrumutul, derivarea, compunerea, trunchierea, contaminarea). De aceea uneori este greu de spus dacă ne găsim în fața unei creații lexicale noi, a unei forme expresive sau a unui cuvânt secret.

În ceea ce privește posibilitatea de a transfera argoul carceral dintr-o limbă într-alta, putem afirma, fără nicio reținere, că până și traducătorii experimentați se află în fața unei evidente provocări: în primul rând pentru că este foarte greu de găsit echivalentul potrivit în toate situațiile, date fiind diferențele culturale care există între limbi, iar în al doilea rând, pentru că argoul se schimbă foarte repede. Nu e la îndemâna oricui să aibă acces la termenii folosiți în cadrul comunităților carcerale pentru a realiza corpusuri paralele, glosare sau dicționare, pretutindeni este necesar un permis de intrare în închisori pentru a culege informațiile necesare, legate de termenii secreți folosiți de deținuți, care, de cele mai multe ori, sunt destul de rezervați în a-i dezvălui celor care nu fac parte din lumea lor.

Îi invităm deci pe toți cei interesați de această tematică să ne trimită lucrări care să se axeze pe următoarea problematică:

- Creația lexicală și semantică în cadrul argoului carceral;

Dinamica termenilor argotici folosiți în închisori;
Circulația termenilor argotici similari, având o origine comună;
Romanele polițiste și argoul;
Rap-ul și argoul carceral;
Argoul carceral în diacronie;
Diferențe diatopice între termeni din argoul carceral;
Traducerea argoului carceral.

Bibliografie selectivă

„Un po’ di gergo carcerario”. Prospettiva legale. URL: <http://www.prospettivalegale.it/bacheca/ 97-il-gergo-carcerario-.html>.

Armand, Jean-Michel (2012). L’argot des prisons: Dictionnaire du jargon des taulards & matons du bagne à nos jours. Paris: Horay.

Bagault, Céline (2012). „Vivre en prison. Dossier”. Sciences Humaines, No 238, pp. 22-27.

Bălă, Ion (2011). „Noi provocări în gestionarea detenției la începutul secolului XXI”. Revista de criminologie, de criminalistică și de penologie, Nr. 2.

Calvet, Louis-Jean (1993). L’argot en 20 leçons. Paris: Payot.

Calvet, Louis-Jean (1994). L’argot. Paris: Presses Universitaires de France.

Casadamont, Guy (1991). „Notes pour une sociologie du rapport surveillant(s) détenu(s)”. Revue de science criminelle et de droit pénal comparé, No 5, pp. 58-66.

Chantraine, Gilles (2004). Par-delà les murs. Paris : Presses Universitaires de France.

Charaudeau, Patrick (2009). „Identité sociale et identité discursive. Un jeu de miroir fondateur de l’identité langagière”. In: Patrick Charaudeau (dir.), Identités sociales et discursives du sujet parlant, Paris, L’Harmattan.

Combessie, Philippe (2009). La sociologie de la prison. Paris : La Découverte.

D’Arienzo, Giuseppe (1972). „Note sul gergo carcerario e della malavita a Cagliari”. Annali della Facoltà di Lettere, Filosofia e Magistero, vol. 35. Cagliari.

De Charette, Laurence (2012). „Prison : le langage cru et fleuri des détenus passé au crible”. Le Figaro, 15.11.2012.

De Vito Christian G. (2008). Camosci e girachiavi. Storia del carcere in Italia. Bari: Laterza.

Devlin, Angela (1996). Prison Patter. A Dictionary of Prison Words and Slang. Winchester, UK: Waterside Press.

Digneffe, Françoise (1990). Acteur social et délinquance. Hommage à Christian Debuyste. Bruxelles : Pierre Mardaga.

Faugeron, Claude, Chauvanet, Antoinette, & Combessie, Philippe (1996). Approches de la prison. Bruxelles: DeBoeck, Coll. „Perspectives criminologiques”.

Foucault, Michel (1975). Surveiller et punir: Naissance de la prison. Paris: Gallimard.

Goudaillier, Jean-Pierre (1998). Comment tu tchatches!. Paris: Maisonneuve et Larose.

Marchetti, Anne-Marie (1997). Pauvretés en prison. Ramonville Saint-Agne: Erès, Coll. „Trajets”.

Petit, Jacques-Guy, Faugeron, Claude, & Pierre, Michel (2002). Histoire des prisons en France (1789-2000). Paris: Privat.

Rostaing, Corinne (1997). La relation carcérale. Identités et rapports sociaux dans les prisons de femmes. Paris: Presses Universitaires de France.

Ștefan, Bruno (2006). Mediul penitenciar românesc. Iași: Institutul European.

Ștefan, Bruno (2015). „Limbajul carceral”. Probation Junior, 5 (2). URL : <http://nbn-resolving. de/urn:nbn:de:0168-ssoar-53855-2>, pp. 157-171.

Żywucka Kozłowska, Elżbieta (2014). „La specificità della comunicazione linguistica nelle condizioni dell’isolamento carcerario”. Economia e Diritto, no 7. URL : <http://www.economiaediritto. it/la-specificita-della-comunicazione-linguistica-nelle-condizioni-dellisolamento-carcerario/>.

Calendar:

- 30 aprilie 2019: trimiterea propunerilor

- 30 mai 2019: evaluarea propunerilor și notificarea autorilor

- 15 septembrie 2019: trimiterea articolelor

- 31 octombrie 2019: retrimiterea articolelor care au necesitat modificări

- 15 decembrie 2019: publicarea revistei online

Cerințe pentru trimiterea propunerilor:

- Nume și prenume autor

- Afiliere (universitate/instituție, facultate, departament, echipă de cercetare etc.)

- Titlul propunerii

- Rezumat (200-250 cuvinte)

- 3-5 cuvinte cheie

- Bibliografie minimală (5 titluri)

Persoane de contact pentru trimiterea propunerilor:

Anda Rădulescu, Responsabil de număr (pentru propunerile din limba franceză): andaradul@gmail.com

Laurenţiu Bălă (pentru propunerile din limbile română, italiană, spaniolă, engleză): lbala@central.ucv.ro

Pagina web a revistei: https://litere.ucv.ro/litere/ro/content/argotica.